Când ai nevoie de dragoste

Mircea Cărtărescu

---

când ai nevoie de dragoste nu ţi se dă dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti singur nu poţi să scapi de singurătate.
când eşti nefericit nu are sens să o spui.

când vrei să strângi în braţe nu ai pe cine.
când vrei să dai un telefon sunt toţi plecaţi.
când eşti la pământ cine se interesează de tine?
cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu lângă mine, gândeşte-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aş mai suporta încă o ruptură.
fii lângă mine, ţine cu mine.

înţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,
fii iubita mea permanentă.
hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.
să ne ataşăm, să ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primeşte dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti la pamânt nici o femeie nu te cunoaşte.

(Dez)amagire.

Putina lumina, putina poezie, multe emotii ratacite insotite de stari de rau, de frisoane. Ma hranesc zi de zi cu ele. Nu pot fara mine si chiar cand le alung ma cauta, ma bantuie, ma urmaresc oriunde. As vrea sa evadez din mine, sa rup trupul uscat de vant si sa zbor in alta galaxie, si acolo, la milioane de ani lumina distanta, sa uit de mine si de noi, de voi, de timp. Dar de fiecare data cand incerc, ma trezesc in alta burta de peste. Ma amagesc. Pentru ca sunt copil, pentru ca inca cred in ceva mai bun, in cineva capabil sa-mi schimbe emotiile. Pentru ca eu chiar cred in oameni ! Cred ca toti suntem undeva, mai buni, mai umili, dar ne-am ratacit. Cred in oameni. Cred ca sunt naiva. Si cand toti par a ma incuraja sa evadez din lumea asta, sa intru intre lumi, intr-un loc nedefinit, nedeterminat, care asteapta zambete din inima.
Cum era? Nu ma dezamageste nimeni. Ma dezamagesc singura pentru ca indraznesc sa vreau, sa visez, sa sper. Pacat ca pe jos e murdar si azi am iesit in tenisi. A trebuit sa ma murdaresc rau ca sa observ ce urat e afara. E si frig. Acum mi-am dat seama. Probabil va fi la fel pentru mult timp. Ma pierd intre mii si mii de glasuri de copii. Privesc mizeria de pe tenisi si o lacrima trista ma cearta pentru toate ideile obraznice, pentru toate gandurile rostite timid. Copii au disparut. Lipsa voastra de emotii m-a dezgustat. Sunt singura, dezamagita si am o stare de rau.