joi, 15 noiembrie 2007

Propun sa cititi si voi ...

Mendebilul
Mircea Cartarescu

"Stau cu patura pe mine la masa de scris si totusi mi-e oribil de frig. Cat timp am scris randurile astea, camera mea, cavoul meu, a calatorit prin ceata neagra de-afara atat de repede, incat mi s-a facut rau. M-am sucit si m-am rasucit in pat toata noaptea, sac neputincios de ciolane aburite de transpiratie. Afara nu mai exista nimic, niciodata. Oricat ai merge, in orice directie, pana la infinit, e numai ceata asta neagra si deasa, solida ca smoala. Ruletistul e miza mea si ar trebui sa fie bucatica mea de aluat in jurul careia ar fi posibil sa creasca din nou painea pufoasa a lumii. [...] Ani de zile Ruletistul a tinut Ingerul de haina, luptandu-se sa-l dea jos, smucindu-l in toate partile. A venit insa si seara cand l-a apucat de grumaji si, adunandu-si puterile, l-a privit adanc in ochi. Iar Domnul, spre dimineata, l-a schilodit si i-a schimbat numele.
[...]
Dupa moarte mergi pe un drum foarte lung, care urca mereu. Mergi, mergi si incetul cu incetul trasaturile ti se schimba. Nasul si urechile ti se retrag in carnea fetei ca piciorusele unei scoici. Degetele ti se retrag in carnea palmei, iar mainile ti se resorb in umeri. La fel, picioarele ti se retrag in solduri si nu mai mergi, ci plutesti de-a lungul unor pereti de caramida rosie, pe care iti lasi umbra ca un disc alungit. Esti atat de rotund, incat devii translucid si incepi sa vezi in toate partile deodata. Cat suntem vii, vedem doar ca prin crapatura unei cutii de scrisori, dar dupa moarte vedem de jur-imprejur, cu toata pielea. "



Al cincilea munte
Paulo Coleho

Exista momente inevitabile de nefericire care ne intrerup viata. Ele nu au loc insa fara un motiv. Uneori lumea pare sa fi conspirat impotriva noastra, asa ca ne intrebam: "De ce trebuie sa mi se intample tocmai mie? " Confruntati cu inevitabilul, unii dintre noi se descurajeaza; altii insa devin mai puternici si intelegerea lor sporeste. Povestea profetului Ilie este o lectie de speranta nepretuita pentru omul contemporan. In ce masura ne putem prezice destinul? Aceasta este intrebarea care pluteste in aer deasupra celui de-Al Cincilea Munte si careia fiecare din noi incearca sa ii gaseasca raspuns.


Cam astea sunt propunerile mele pana acum ... Poate veniti si voi cu propuneri... Chiar as aprecia....

3 comentarii:

cati spunea...

Nimic? ... Pacat ..:(

roxycreatsa spunea...

seria twilight...
da,o sa razi knd o sa citesti
:))
nu e nici pe departe acelasi gen de carti pe care observ k le preferi...
si eu m-am apukt de ea pt k obisnuiesc sa citesc tot ce mi pik in mana,de pliktiseala citesc...
si am avut o surpriza,fenomenala carte...
da,nu e rupta din realitate dar ador misterul si imi doresc cu ardoare o alta lume,satula de asta mizera in care ne ducem existenta...nemaipomenita poveste de dragoste,conflict complex si dovezile unei iubiri infinite ce poate invinge totul,kiat si timpul....mie kiar mi-a plakut,o recomand

roxycreatsa spunea...

kiar*